luni, 31 decembrie 2012

goodbye 2012


Yeah si stiu c-am ajuns pe ultima suta de metri,dar m-am gandit ca micutul meu blog merita un adevarat sfarsit de 2012. So..nu stiu cate-a indurat anul acesta, dar intregul an m-am refugiat mai mult si mai putin aici, si poate am adunat cititori si poate ca nu.
Cat despre anul 2012 in general...s-au intamplat prea multe. Foarte multe in cat sa vi le povestesc pe toate in acest post micut. Asa c-as vreaaa sa zic cate putin pentru niste "nebuni".
Si-as incepe cu Iu. care tocmai imi papa bomboanele de langaaaa mine. Noapte nebuna impreuna, pana dimineata, avem verdeeeeee la petrecere.
Iar pentru T. sper sa intri in 2013 cu sufletul impacat, si sper caaaa dupa sa nu fi dezamagita. Asa caaa un an plin de nebunii cu altii, sanatate la familie si tie, iubire de la cine nu te astepti, si multe altele prietena meaaa.
Si dragul meu C. sper sa ai o noapte minunata alaturi de familie, si prieteni. Iar anul viitor sper sa ai mai multe impliniri, sa fii mai fericit, sa ti se indeplineasca dorintele si sa ne mai apuce un al doileaaaa revelion impreuna :*
Asaaaaa si sa termin spunand ca Iu. ma face sa rad aici, dupa un pahar de sampanie, deja numai am chef de cearta sau altele, de 2012, pur si simplu vreau sa ma distrez asta seara. 
Astazi mama mi-a spus ceva: " In 2013 sa treci cu inima impacata, si fericita, fara certuri fara regrete"
Poate caa ce s-a intamplat cu T. va trece pana la urma, poate. Asa ca totusi in momentul de fata as putea sa trec in 2013 numai cu ganduri, si promit sa las in 2012 tot ce-am inceput si terminat, si sa iau cu mine mai departe tot ce-am inceput si vreau sa continue.  Asa ca petru sfarsitul de post, 
Si ca Iu. sa treaca acest an cu mine, cu inima ei impacata, as vrea sa mai adaug pe cineva pe lista.
Deci I.2 sper ca micile tale planuri sa se indeplineasca in 2013. Si-i mai bine sa termin asta aici -.-, continuam la cumpana dintre ani cu sampanie.
Despre dorintele mele pentru anul viitor..eh, cred ca revin intr-un psot viitor cu asta.
Iar despre voi, as vrea sa va urez an nou fericit, la cat mai multi cititori pe bloguri, sa fiti sanatosi, sa radeti, sa va distrati, sa vi se indeplineasca cele mai nebune dorinte ale voastre sii multe altele.

AL DOILEA REVELION PE "eu.tu.toata lumea"


sâmbătă, 29 decembrie 2012

don't rewrite the expectations.

Hello;Hello.

Pentru cei care cititi blogul si pentru restul, am deschis ceva nou :aici cu o poveste scrisa de mine. Daca vreti sa intrati si sa aruncati o privire.

 Thanks.

How does it feel?!


Sunt obosita de atatea vorbe, de atatea nemultumiri, de atata prostie, de atatea lacrimi, de atatea ganduri, de atatea tipete, de atatea reprosuri,de atatea incuietori, de atatea probleme, de atata batjocora, de atata nepasare si de toate lucrurile stupide. m-am saturat si-mi ajunge.


Si toate duc spre nebunie. Poate am sa inebunesc in felul asta, in care viata imi tranteste cate o palma fara mila, si ma lasa fara vorbe. Sau am sa devin pur si simplu micuta ta marioneta, care face ce-i dictezi tu, si nimic altceva.

Is prea multe de spus, preaa multe pe care le tin ascunse si care ma dor. nebunia asta doare al naibii de tare. Numai vreau soapte pe la usi, numai vreau ganduri spuse aiurea, numai vreau sa ma ascund, numai vreau sa ma faci sa ma simt diferit de ceilalti pentru ca asa vrei tu sa traiesti. Sii stii care-i problema? Ca de fiecare data acea bucata de fericire care ne acoperea pe toti patru se rupe putin cate putin, din ce in ce mai des. S-ar putea sa numai ramana nimic..si mi-e frica sa pierd tot.

Si daca-mi revin...ma voi intoarce.Nu vreau sa ranesc pe nimeni, vreau doar sa ma vindec.

joi, 27 decembrie 2012

vreme pierduta aiurea.


Yeah, mi-am aruncat si eu putin pe blog, dupa ce l-am inebunit zilele trecute. Am scris si-am sters niste randuri. Am scris si-am sters niste ganduri. Am scris si-am sters 4 posturi in ulimele zile, doar pentru ca nu voiam sa le vada nimeni, sau poate ca nu le-as fi lasat aici.
Ma simt aiurea de la o vreme, poate de cand T. a plecat si n-a dat niciun semn de viata, nici macar un mesaj sau altceva. Ca toata lumea se distreaza, iar eu nu fac nimic altceva decat sa stau si sa privesc, sa ma plictisesc, sa ma simt aiurea, saaa-mi doresc sa urlu. Craciunul n-a fost asa cum l-am planuit. C-o seara in urma plangeam, si in urmatoarea eram singura in casa si era prea liniste. Statusem cu Iu, C. si I. si rasesem mai toata ziua pe diferite lucruri. Filme de groaza in ajun, probleme cu niste tipi dubiosi, si sinceritate si altele. Si-n rest am plecat o zi la niste rude, dar parca eram in plus. A doua zi plecasem la alte rude, si eram problema. Iar toata lumea face aluzii la ce s-a intamplat pe 23, iar toti se prefac c-au trecut peste asta si-si aduc aminte.
Si vacanta trece, iar eu stau si dorm. Dorm si ma plictisesc in fata pc-ului o zi intreaga fara sa fac nimic. Am refuzat o iesire in oras azi, de la I. pentru ca cineva nu-mi da voie sa ies dupa ora 4 :-j si i-am simtit dezamagirea in voce cand l-am mintit. Ma simt aiurea ascunzandu-ma. T. e plecata, si nu stiu cand vine. Iu. mai are treaba. Cu C. stau si vorbesc toata ziua cand apucam. 
As pleca dincolo, dar tre sa treaca revelionul.(8-|). Si-am o stare de plictiseala atomica, in cat mi-e frica ca s-ar putea sa enervez pe toata lumea din cauza asta si nu vreau. Altii se distreaza iar eu stau si pierd timpul, nefacand nimic. N.I.M.I.C . al naibii vacanta.
Am vrut sa ma lipesc de-o carte dar n-am nimic nou in biblioteca, am vrut sa ma trantesc la un film dar m-as uita impreuna cu cineva, as iesi in oras daca as avea cu cine sa ies. As vreaaaa sa fac ceva sa rad, sa zambesc, sa fac cevaa sa simt ca vacanta asta trece intr-un mod jucaus, stand cu cineva.
Niste rude is plecate, is ocupate cu niste prieteni, noi n-am organizat nik de revelion, dar stau cu Iu. si sper sa ne distram. Pe 2 cred ca plec dincolo, si uneori simt nevoia tampita sa dispar cateva zile, sa nu fac nimic si sa nu vorbesc cu nimeni. Sa-mi treaca si sa revin eu si sa rad. VREAU SA FAC CEVA.
oriceeee, oricand, cu aproape oricine, dar numai vreau sa pierd vremea.

luni, 24 decembrie 2012

draga mosule, n-am cerut prea multe ;


As vrea sa incep acest post prin a va spune, Craciun Fericit la toti, cei care cititi sau v-ati aruncat vreodata ochii pe acest blog plin de nimic. Sa petreceti seara de ajun in familie, cu prietenii.
Iar daca nu vreti sa va stricati buna dispozitie, nu cititi ce urmeaza.

24 decembrie 2012. Ma gandesc ca-mi pasa prea mult de blogul asta  in cat sa nu fac vreo prostie. Dar de ieri am incercat sa scriu si n-am reusit sa spun mai nimic. Nu s-a schimbat nimic de ieri si pana astazi. Doar ca la mine Craciunul in momentul de fata, ii ca o alta zi obisnuita din an. O zi in care pierd vremea, si ea e plecata  iar el nu vorbeste prea mult cu mine, stand in camera de langa mine. Eu-o zi in care am reusit sa dorm dimineata impreuna cu matzu, pentru ca mi-au inchis usa si era liniste. Era o liniste care ma facea sa iau tot ce imi venea la mana si sa sparg, doar ca sa fac galagie.  Era de nesuportat. Imi venea sa urlu. Iimi venea sa urlu in ziua de ajun, cand ar fi trebuit sa rad. Si stiti de ce? Pentru ca numai o singura persoana s-a gandit la cum aveam sa ma simt. As vrea sa va explic de ce eram speriata dimineata, de ce imi batea inima ca naiba cand am vauzt ambulanta la doua strazi departare de apartamentul meu cand ma intorceam acasa. As vrea sa va explic ce-am simtit cand venea sa-mi spuna "numai fii suparata, te rog"  si se uita la mine cu ochii plini de oboseala si regrete. N-as putea sa va explic ce-am simtit cand i-am auzit  din nou plansul si cat de rau mi-a parut cand am plecat de-acasa.

Am plecat de-acasa pentru ca Iu. reusise sa ma scoata afara si sa mergem la colindat. Poate asta a fost partea cea mai buna, c-am cautat apartamente la niste prieteni, c-am urcat nush cate scari pana la cineva, c-am tot cutreierat orasul si am umblat prin cele mai stupide locuri. Si ca era sa dam de niste probleme , cu niste tipi dubiosii care ne urmareau, si-am fugit in timp ce urmaream o persoana pe care voiam s-o colindam. Si-apoi cum mi-am pierdut eu inca 5 minute, rugand pe cineva sa-mi dea o adresaaa. Si-a fost genial. Nu va pot explica de ce, dar a fost genial. Stiti care era problema? Ca mi-as fi dorit ca T. sa fie acolo langa mine astazi, ieri poate, dar sa fie acolo. Probabil nu i-as fi spus tot, dar as fi vrut sa fie acolo si sa zica numai fi suparata.
Si stiti ce-a mai fost okie? C-am ajuns acasa si C. mi-a zis c-astepta sa ajung acasa si sa vorbeasca cu mine. Si-a fost genial de dulce. Si faptul ca ne-am trantit la un film, m-a facut sa-mi iau gandul. Ca mi-am petrecut o alta parte din zi, facand ceva. Poate ca pana la urma, ajunul ii mai amuzant uitandu-te la filme de groaza cu laptop-ul in brate si razand pe diferite chestii. Si ma bucur asa de mult, ca esti multumit de cadourile primite de craciun si caaaa esti feiricit. 
Si-n afara de asta m-am distrat c-un coleg, faceam glume ca nebunii si radeam acolo:
I: deci sincer spune-mi de ce vrei sa stii.
Eu: sincer sunt curioasa
I:dar sincer eu nu te cred.
Cred c-a fost prea penala conversatia, si mi-a adus un zambet pe buze, la fel ca si C. si cu Iu. Si-a fost prea genial sa rad in felul asta si sa petrec ajunul cu voi, si de aceea va multumesc. A fost o zi minunata, petrecuta cu voi. Si ma bucur c-am facut asta.Sunteti geniali! Sunteti ai mei, si sper ca Mosul sa va aduca zambetul pe buze in fiecare zi magica a Craciunului.

Mi-ar fi placut sa ma trezesc dimineata cu mirosul mancarii inebunindu-ma, si ai mei alergand de colo-colo prin casa. Mi-ar fi placut saaaa nu se fi intamplat nimic aseara, sa nu fi avut urmari. Sa fim acasa toti, sa radem, sa ne bucuram de Craciun...sa stau in seara asta, si sa-l astept pe Mos Craciun si sa ne uitam impreuna la serial, si sa face o cina de Craciun asa c-an fiecare an de ajun, si maine sa deschidem cadourile de dimineata impreuna si sa radem. Am primit de craciun cadourile, dar n-a fost aceeasi nebuna. A fost doar dorinta voastra si poate si-a mea, plus graba din cauza ca trebuia sa plecati. Imi pare rau. Imi pare rau, dar nu stiu daca as putea sa explic de ce. Imi pare rau, ca nu pot simti magia Craciunului, cand fiecare ii intr-o camera, sau intr-un loc, gandindu-se fiecare la lucruri diferite. Imi pare rau...imi pare rau dar ma doare, si nu stiu daca se gandeste macar la asta. Imi va trece. Promit ca-mi va trece, si ma voi bucura si eu in zilele viitoare cand poate plec la rude. Daca nu , voi pleca din nou cu Iu. undeva in oras ca sa pierd vremea pentru ca vreau sa urlu si nu pot sa ma abtin. Pentru ca ma uit la tv si-mi aduc aminte, si-mi doresc. Asa ca in seara asta as vrea sa-mi pun o dorinta.

"Draga mos craciun, mi-ar placea sa petrec Craciunul cu ei si sa fim fericiti"

vineri, 21 decembrie 2012

n-am idee;


Nu stiu. Am nedumeriri, am retineri, am evitari, am multe. Dar le tin doar pentru mine.
Poate ca lumea nu-i ciudata asa cum o vad eu, poate tu m-ai facut sa cred asta.

Ţi se-ntâmplă uneori să fii singur pe stradă
Să-ţi doreşti ploaia să cadă
Să spele durerea şi gândul
Să plângă cu tine pământul

joi, 20 decembrie 2012

te rog, ia-ti lucrurile si pleaca.


I'm different too. NO, sunt la fel ca ceilalti. Sunt un copil prost, ca habar n-are cei cu viata lui, care cauta pe cineva sa-l inteleaga si sa-l lase sa planga. Sunt un om cu sentimente si dorinte, sunt un om cu vise fara arme si nimic mai mult. Vreti sa-mi distrugi lumea? Distruge-mi lumea si poti sa zici, c-am disparut de pe pamant. Distruge-mi dorintele si bucuria, distruge-mi tot. Eventual distruge-mi si trupul si sufletul si arunca-le la gunoi. Nu ma deranjeaza, poate in cateva zile altcineva le va gasi.Poate se va juca eu ele intr-un mod diferit si le va arunca. Pana la urma viata asta, se rezuma la falsitate si prefacatorie, nu? Hai sa ne jucam cu oamenii de parca ar fi marionete, hai sa ne ascundem pentru ca ei s-au nascut normal, si-au murit surzi. 
Promite-mi ca nu vei pleca niciodata.
Promit ca nimeni nu-mi va schimba vreodata dorinta de-a te avea.
Promite-mi ca nu vor interveni niciodata intre noi.
Promit c-am sa stau mereu cu tine.
Promite-mi ca niciodata n-ai sa fii ca ceilalti.Multumesc ca m-ai dezamagit.
Promite-mi ca sa stiu ca esti la fel ca ceilalti, doar o prefacuta. 
Spune-mi ca n-ai nevoie de mine, spune-mi ca sunt doar cineva de care te folosesti adesea asa cum faci cu altii. De astazi promit sa ascult dansul fulgilor de nea, si sa plang. De astazi promit sa nu-mi mai pese si sa fiu indiferenta. 

Ii noapte. Afara ninge neincetat destul de usor. Ca-ntr-o poveste. Ii tarziu. Mi-e frig si nu pot sa ies acum. As risca sa ma vada prea multa lume. Dar draga mea, promit ca maine voi impacheta tot ce mi-a mai ramas la tine, si-am sa plec. Am sa-mi iau visele, am sa-mi iau sperantele, am sa-mi iau tot ce-am lasat peste ani la tine. Si te rog sa nu te gandesti sa vii dupa mine, pentru u ca n-am sa ma opresc din mers atunci cand te voi zari. Multumesc c-ai reusit sa ma ranesti in felul asta stupid si idiot. Esti la fel ca toti ceilalti, multumesc.  N-ai timp de mine. De azi nu voi mai avea timp de prieteniia ta, poti sa pleci, poti sa te muti, poti sa-ti iei tot ce-ai lasat in inima si sa te duci cat mai departe posibil ai sa vezi cu ochii. Eu nu te mai vreau.

marți, 18 decembrie 2012

ceva din nebunia tipica.


Prefer sa cred ca uneori nu ma aude nimeni, cum plang, cum ma gandesc, cum ascund lucrurile de realitate si cum ma ridic, c-un zambet fals in fiecare dimineata. Da, recunosc am sters doua posturi zilele trecute, unul dat seara..si altul probabil spre dimineata. Si unele randuri le-am patat noaptea trecuta cu lacrimile, din cauza uneoi atitudini indiferente. Numai conteaza, am reusit s-adorm in jurul orei 2 noaptea si sa am un somn linistit pana dimineata. Zambeam intr-un stil asa de frumos, in cat puteai sa zici ca nu dormisem o noapte intreaga.
Ceva obisnuit? Sunt momente in care imi da impresia ca lu T. nici macar nu-i mai prea pasa asa de mult de mine, dar astazi venise si-si lasase capul pe umarul meu si zicea ca numai suporta. Daca ar avea idee, cate lucruri am adunat in ultimele luni, probabil si-ar retrage cuvintele. Dar eu nu-i faca chestii de genul asta, am s-o las sa se joace, sa se poarte cum vrea ea, sa ma ignore uneori, sa-mi raspunda aiurea, sa-mi inchida telefonul de fiecare data, sa ma ia mama ei la intrebari referitor de ceva mult mai personal , si-am s-o las sa faca ce vrea ea, pana isi va da seama ca uneori "acea persoana care te vrea cu adevarat, se va intoarce si o va cauta mereu", doar sa n-o ranesti. Si ca uneori are incredere oarba in oameni, mai ales in A. Si-am sa fiu acolo oricand, pentru ca te iubesc mai mult T. Poate nebuneste de mult, si nu vreau sa te raneasca nimeni.
Cat despre I.2 n-am sa va spun mai multe. Cineva m-a prevenit zicandu-mi c-ar trebui sa am grija, si-am reactionat imediat. Nush daca mi-a pasat de parerea persoanei, dar am fost mai atenta. Nu-mi iosesc timpul cu persoane carora nu le pasa.?!
Am fugit azi de la ore, si s-a trezit tata cu mine acasa pe nepusa masa. Si spre seara am ras. M-am apucat de ceva special si incerc sa ma tin saptamana asta, de acest lucru micut.
Si-am mai stat de vorba cu C. despre tot felul de lucruri in micile noastre conversatii. Ma gandesc daca esti okie :o3 si ma gandesc c-as vrea sa scriu ceva de tine aici, dar n-am idee. 
Iar melodiile imi ruleaza aiurea pe youtube, si-am baut la Cola azi in cat nu stiu cat voi dormi la noapte. Maine ma pregatesc de-o tura rapida de cumparaturi!Ca sa numai ziceti ca eu nu simt magia Craciunului, is inebunita dupa astaaaa si dupa multeeee cadouril, si bomboane! si ah, putin din nebunia mea tipica din fiecare zi.

sâmbătă, 15 decembrie 2012

rezumat la astazi.

Astazi? Am stat o buna bucata de vreme cu T. si I.
Si-am cautat cadouri cu magazinele inchise, pentru ca unii nu se miscasera mai repede. Nu era programat nimic pentru astazi, treaba sa fugim defapt maine. Defapt maine ii partea 2-a. Ah si-am pierdut vremea razand prin tot orasul, facand poze si aruncand cu zapada peste tot.
Si-am stat la o prajitura si-am ras, iar alea de la cofetarie se uitau asa ciudat la noi. Si-am fost totusi geniala micuta noastra iesire.
Dupa ce-am speriat-o pe T. si-am ridicat-o de sus de acasa, a fost o sambata geniala.
Intarzieri si poze, si tampenii si orice. La asta s-a rezumat toata ziua. Nu stiu ce sa va mai spun, doar c-a fost interesan si placut.

3 NEBUNE PE-O STRADA PUSTIE RAZAND.

randuri din mintea unui copil fara idei.


Din nou astazi, din nou acelasi sentiment, din nou acelasi gand.
"Incepu sa discute cu ea asa cum facea de fiecare data, uitand pe moment ca subiectul era prea fragil, in cat sa-l duca pana la sfarsit. Uita pana cand cineva aduse aminte de asta, si-o facu sa-i para rau ca macar se gandise la asta. Defapt nu asta era problema. Se gandise ca lucrurile nu erau deloc asa, ca unele chestii erau mult mai dure de atat.
-va fi mai rau cand o sa afle.
-stiu prea bine asta, ii..destul de complicat, sopti si schita un zambet fals, dand din mana in semn ca nu-i pasa pe moment. dar stia prea bine care erau consecintele.
Inchiserra discutia si nu se mai auzi nimic legat e asta"

Ati inteles ce am vrut sa spun prin acest mic citat creat dintr-o situatie reala?!Va mai amintiti un post in care scriam ca ea ma intreaba ce s-a intamplat si nu raspund? Mi-am dat seama.

CE S-A INTAMPLAT?!
Ii prima data cand imi doresc sa dai peste ceva de genul asta. Ce s-a intamplat?Tu chiar nu poti sa vezi dincolo, nu-i asa? Nu realizezi ce este. Raspunsul asta ii foarte simplu: mi-e frica sa vorbesc cu voi. Mi-a fost asa de usor sa realizez asta si sa descrifrez raspunsul, insa tu n-ai sa-l afli. Si poate nu-i ceva normal, ca al tau copil sa se teama de asta, dar uite la ce-am ajuns. De asta nu vorbesc cu voi, de asta am inceput sa ma indepartez, sa fiu mai retrasa, "sa stau singura" asa cum le spui tuturor. Asta s-a intamplat defapt, si din cauza asta totul s-a dat peste cap. Si stii atuni cand mi-a spus ca "numai ai ce vorbi cu T. de azi inainte" n-am realizat, dar poate ca nu-si daduse nici el seama. Stii de ce? Pentru ca la un moment dat ma gandeam la ea, si nu la mine.Facea o prostie. Pentru ca m-am gandit la un lucru simplu pe care il are si eu nu. Si nu tanjesc dupa lucrurile altora. Dar  stii ce-mi lipseste in fiecare seara? Sa vin aacsa si sa-ti spun tot ce-am fauct peste zi, fara sa simt vreo ezitare.
Asta-i problema si de aceea mereu stau si ma gandesc la ce-ar trebui sa fac. Ma gandesc sa-ti spun sau nu. Is prea multe, nu conteaza pe moment, am sa risc.


vineri, 14 decembrie 2012

sunt oameni cu vise simple.


N-am sa va intreb cat de mari sunt visele voastre, cat de departe va duce imaginatia si dorinta de nebunie din fiecare persoana. Cat de mult va ascundeti visele, si cat de mult suferiti cand ele mor muri fara sa stiti, FARA CA NIMENI SA VA CEARA APROBAREA! Am sa va spun doar ca exista oameni mari cu vise mici, sau oameni anormali cu vise simple. Stiti unde as intra? La oameni prea nebuni, cu vise simple. Pff, foarte simple, pentru mine:foarte greu. Voiam sa va zic ca astazi a fost relativ aiurea la scoala, si cand am fost la cumparaturi am dat peste o chestie. "Donati pentru copii cu vise simple" . Am pus acolo un leu, si-ntr-un fel m-am simtit okie, m-am simtit bine, am simtit c-as vrea sa urlu.
Imi pasa. Intelegeti?!IMI PASA DE TOT CE E NAIBA IN JURUL MEU. De orasul asta in care n-am sa gasesc niciodata un cadou asa cum doresc pentru unii, deee lumea asta aiurea in care traim si-n care lumea nu se uita nici pe unde merge, de vorbele oamenilor aruncate la buna intamplarii, chiar daca nu se gandesc c-or sa te raneasca. Imi pasa de cine sunt, si de zilele mele, de unele lucruri. Imi pasa de lucruri simple. Si stiti care-i problema? Ca atunci cand fac o prostie, ma simt vinovata! Stiti de ce? Pentru ca in momentul asta, as vrea sa urlu si sa spun tuturor, ca nu's o prefacuta asa ca altii. Si stiti de ce? Pentru ca apoi ii asa de usor sa afle si sa creada, ca is doar o mincinoasa. Si nu sunt, eu nu sunt prefacuta asa cum sunt altii, care pretind ca stiu sa traiasca, si de fapt ei habar n-au ce-i cu viata. Si merg doar pe-un drum drept, PERFECT DE DREPT, si nimic altceva.
Acum o luna, intr-o noapte m-am gandit la ce zisese proasta de ea. O noapte intreaga m-am gandit s-o avertizez cumva, si sa-i zic fara sa-si dea seama despre ce vorbeam. Oricum vorbele mele n-au contat la nimic in momentul acela. Am trecut peste asta, desi in momentul ala m-a dat peste cap, pentru ca nu era corecta. Si nici astazi n-a fost!

ATENTIE SPOILER: De ce trebuia sa faca asta? Daca el ii prefacut, asta nu inseamna ca si eu sunt. Daca el voia ceva, asta nu insemna ca voiam si eu. EU NU PLATESC PENTRU PREFACUTUL DE EL, pentru prostul ala care pretinde ca vrea sa faca medicina si-o sa intre cu 3 pe banii lu ma-sa! NU! eu nu sunt ca idiotul ala, prefacut si tampit! :-j imi pare rau, eu nu dau bani pentru niste lucruri din astea. Si stiti de ce? Petru ca de la 40 la 50, ii doar o treapta! Putin, foarte putin face diferenta dintre doua lucruri. Si n-a fost corect. NU MERITAM!!!! NICI ACUM SI NICI ATUNCI. nu meritam, nu meritam, nu meritam. INTELEGETI DESPRE CE VORBESC? NU MERITAM MAI MULT DECAT EA!!! nu. NU-I CORECT. I-as fi zis, dar nu stiu ce m-a tinut. Apropo-ul ei, m-a tinut si m-a facut sa inebunesc. NU-I CORECT, C-A FACUT ASTA FATA DE EA. de ce?! vreau sa stiu de ce?! 

M-am saturat de prefacuti, m-am saturat de oameni care-si dau cu parerea, m-am saturat de oameni care cer prea multe de la un om cu vise prea mici, care nu se indeplinesc.  M-am saturat sa ma mai chinui pentru nimic si sa numai conteze.

M-am simtit asa de bine astazi, la mijlocul programului cand radeam, si nu ma mai opream. Cand m-a enervat in cat nu ma mai opream din ras. Ma simteam asa de bine, prea bine. Prea frumos nu-i asa? Pentru ca oamenii au voie sa vina si sa-ti distruga fiecare zambet, pentru ca sunt mai cu tupeu si au putere. Aveam sa-mi dau seama. Mi-am dat seama. nu meritam. asta-i adevarul.

miercuri, 12 decembrie 2012

mad world.


Ii simplu sa vii aici si sa scrii, nu? DA ii foarte simplu. Ii simplu sa te porti ciudat si doar doua persoane sa observe nu.i asa? Da îi simplu. Ii simplu sa simti dorinta de.a plange sub dush si nimeni sa nu te auda. NU.i simplu , pentru ca exista prea multe motive. Mi.au venit niste amintiri in minte. De trei zile ma intreaba acelasi lucru: esti suparata? Ai probleme? Si eu raspund la fel: nu.i nimik, sunt plictisita si obosita. Si incepe iar: ai ceva si nu vrei sa spui. Da ai dreptate, nici n.am de gand sa.ti spun ce mi s.a intamplat. Doar ca stii care.i problema? Asta se aduna la durerea pe care o simt atunci cand nu vorbesc cu tine . Ah si inca ceva. Ai observat cat de indiferent in fata de mn? Stii de ce mi.am adus aminte in momentele astea? De seara in care am plans pana dimineata  Yeah, nu.s indragostita pana peste cap asa cum crezi. Felul in care ma port descrie multe, descrie un sentiment, sper sa.ti dai seama ... Sper. Ma simt aiurea vazandu.te asa..ma simt naspa pt ca s-ar putea sa te ranesc..si nu vreau, uneori ma doare.
Ii simplu sa privesti o zi intreaga ninsoarea si sa razi ca o nebuna, singura prin casa? Da ii simplu, sa te bucuri de-un lucru minor. Da, ma bucur de lucrurile micute nesemnificative si jucause. Faceam mai rau ca un copil de cinci ani, cand am vazut totul alb in jurul meu. Abia asteptam sa ies, sa ma pun in zapada, sa arunc cu bulgari, sa ma sufle aiurea vantul(ce ciudat suna =)) ). In cele din urma dupa  3 zile in care am stat in casa, si-am vazut ca ploua de dimineata pana seara, s-au ivit cativa fulgi. DAA! Putin mai multi recunosc.
Ah si putin despre ziua mea: A fost destul de plictisitor. Zapada, bataie intr-o pauza, trei cazaturi, o cazatura apoi enorma cu tot cu niste persoane. PROBA PRACTICA la o materie, mutari si altele. Nu s-a intamplat nimic astazi in cat sa merite sa fie povestit cu lux de amanunt.
Am vrut sa scriu pentru ca uneori zambesc, iar in alte momente par obosita si indiferenta. Uneori as vrea sa vorbesc atatea cu ea, si-n perioada asta ce s-a intamplat m-a afectat. Mi-e frica sa nu fi lovit si pe altii in drum. Persoane la care tin, si daca da, n-am facut-o cu intentie. In faze din astea, numai gandesc..in faze din astea, ma pierd in jocul fulgilor si-n propria lume, in cat numai am incredere nici in zapacita aia, care se uita stramb in oglinda dimineata si care are parul ciufulit. Zapacita asta care se bucura de zapada, si de iarna. Si de zilele nebune cu T. uneori si de serile in care vorbeste cu C. chiar si putin.
S-a intamplat ceva?! Dimineata rad, la pranz o iau razna, seara lenevesc si mai zambesc.

duminică, 9 decembrie 2012

concurs de craciun


CONCURS PE BOOKTOWN LOVER:
http://booktownlover.blogspot.ro/2012/12/christmas-giveaway.html

sâmbătă, 8 decembrie 2012

decembrie.


Am inceput prost. N-am dormit asta-noapte. Abia am prins 4 ore, si alea nu prea. M-am plictisit toata ziua si m-am gandit c-ar trebui sa ma pun pe invatat pt saptamana viitoare. N-am facut nimic.

Trecem peste asta. Vreau sa ma spun c-am avut o seara in care am ras? De ce, pentru ca vine cineva asa fara sa vrea, si da naiba pe mine pe messenger si zice " Auzi mai ridica-ti si tu privirea din laptop si uita-te pe geam". Ce-am vazut? Am vazut ca de vreo 3 ore ninge, si ninge asa de frumos, si asa de linistit, si presupun ca-i asa de frig afara dar nu-mi pasa. V-as spune ca rad din cauza asta si zambesc, pentru ca pentru prima data ninge la mine in oras, in perioada asta. Si-i asa de frumos in cat as iesi si m-as plimba prin tot orasul pana dimineata. Si daca ninsoarea nu era punctul surpriza al serii, s-a taiat curentul pe-o portiune de 10 kilometri in oras si in jurul sau. Au cazut retelele, netu, telefonul, curentul, caldura. Tot,asta c-au inghetat astia de la electrica. A fost fain, ma suna I. si vorbeam prin tel, si cu I.2 si vorbeam in bezna.
I. ne luase astazi la interogat despre niste chestii dragutze si totusi simple, ca sa ne gaseasca cadoul potrivit de craciun. Sweet si totusi amuzant. Imi pare rau c-am vorbit asa de putin cu T. astazi si motivul fusese aiurea. M-am gandit la asta astazi, n-am ajuns la vreo concluzie. 
Si-am stat la vorba cu C. si-am ras si-am zambit la fiecare raspuns al nostru. Mnoooo si momentul de gandire, in acre asteptam sa avd, tu omuletz dulce!:* Dorinte de craciun, cateva, una s-a indeplinit, alta poate in cateva saptamani. Sunt cateva lucruri de spus,idei pe care nu stiu sa le exprim in momentul de fata. Revin intr-un post viitor, am promis ca voi scrie intr-o zi si eu iar.Love u!:*
In momentul asta, nu-mi pasa ca maine tre sa ma apuc de teme iar, ca n-o sa am chef, ca multe altele. In momentul asta zambesc ca afara tot mai ninge(dorinta mea nebuna de craciun) si-i asa de frumos. Si-i decembrie, si ah nu prea ma mai opresc din vorbit.
Ah, si sa va zic ca cineva si-a retras niste vorbe zise noaptea trecuta, legata de visele mele. Si rad pentru ca persoana asta n-a calcat niciodata peste propriul orgoliu, c-a sa-mi zica mie ca-i pare rau. Vaii, rad aici in timp ce scriu. Deci sper sa aveti un decembrie c-an poveste :*:*:*


vineri, 7 decembrie 2012

ceva despre astazi.


As vrea sa va scriu ceva despre ziua de astazi.
M-am trezit de dimineata la ora 7 jumate, si-am adormit la loc. La 9 fara un sfert, m-am ridicat rapid si m-am apucat de tema pe care n-o terminasem noaptea trecuta. Ceva care trebea sa fie prezentat azi si la care m-am chinuit sa iasa perfect, si-am facut-o pentru nimic!! 
Si-am avut o zi, in care m-am plimbat prin tot liceul, in care am fost asa zapacita la ora de engleza, si fraiera poate, ca altfel nu stiu. Poate m-am blocat, poate ca s-a intamplat ceva.
Sa va spun ce s-a intamplat?! Discutia noastra de dimineata:
Me: Ai stiut sa faci alea pentru astazi?
T:Erau usoare, de ce nu ti-au iesit? Gandeste!
Me: Haide imi arati si mie?Da-mi msg.
T:Dar is dupa reguli, daca ti le dau eu ..n-ai sa inveti niciodata regulile.
Me:Am citit mai cerinta, stiu si regulile, haide mai te rog, n-am terminat la restul.
T:Haide ca's usoare, vezi tu aplica regulile alea din caiet.
Me:Okie, multumesc. Lasa ma descurc eu cumva.
Asta mi-a stricat toata ziua. Nu-mi place cand cineva zice "ia si citeste singura, si aplica-le, ca TREBE NEAPARAT FRATE, sa stii sa le faci. Nu se poate asa ceva" . Asta poate m-a enervat ce-l mai tare, sau nu asta. Ci faptul ca apoi in pauza, ii daduse lui A. tema. Bine mai, daca n-aveai chef de mine, puteai sa zici. Ii prima data cand scriu asta? Nu! okie, n-ai chef sa-mi raspunzi la telefon, n-ai chef sa ma ajuti si pe mine, n-ai chef sa  stai pe langa mine, n-ai chef  sa iesi cu mine, PENTRU MINE N-AI TIMP. N-AM SA MAI AM NICI EU TIMP.
Da stiu, te-am ignorat toata ziua, dar nu asa putin. Dar da te-am ignorat toata ziua, exclusiv din propria mea intentie si ti-am raspuns cat de frumos am putut. Nu stiu dupa tot ce-a fost saptamana asta, si dupa faptul ca la telefon nu-mi mai raspunzi, imi da un signur gand. Si stii ce?Ma gandesc ca ai timp ti-au zis acelasi lucru pe care mi l-au zis ai mei, si-ar fi o prostie. Dar vad ca tu oricum numai ai timp de mine. poate asta m-a intors pe dos astazi si-am avut nervi. Nervi pe care ii mai simt, si care inca ma mai enerveaza.Numai conteaza.
Ce s-a mai intamplat azi?M-am foit prin liceu, din cauza aranjarii sectiilor de votare chiar in clasa noastra. Si era sa-mi pierd telefonul!!! Si eram asa zapacita ca nu-l gaseam, si trebea sa vina profa.Si ne duseseram intr-o clasa mica! Ma simteam inchisa intr-o cutie micuta!!!! Important, c-a fost o zi destul de naspa.
Vorbeam cu cineva in seara asta, despre micuta mea voce.
She:Esti suparata?!
Me:NU, is plictisita, n-am ce face.
Poate ca-i adevarat si asta, is plictisita si n-am ce face. Au trecut trei ore in care n-am facut nimic,si pierd vremea pe youtube. Altcineva mi-o dat o propunere:
*Iesi pe balcon si ia o gura de aer, sa-ti treaca, si gata!
Prea geniala ideea intr-un fel, desi afara ii frig. Dar mi-ar prinde bine.
Ah si ce-mi mai amintisem azi. Ca profa de  chimie, zicea ca se duce la un concert la care visase mereu sa mearga, si se duce acu de craciun. Si mi-am amintit iar de LP. IAR!!!!   Si-a mai zis si alte chestii la care m0am gandit vreo doua ore, dar le-am aruncat acum din cap. Am papat ciocolata si nici aia, nu m-a facut mai dulce in seara asta. Am avut o zi destul de naspa, ma gandeam la T. dar nush ce rost are acu, oricum n-are timp.

Ps:Ah si vreau si eu sa ninga, dar de unde?!Ca ploua. De trei zile ploua, si-mi bat picaturile in geam in fiecare noapte. Vreau zapada!!!! Vreau alerg printre fulgii de zapada!

miercuri, 5 decembrie 2012

prea multe de spus.


sunt multe de spus, si prea putin timp ca sa le insir aici astazi.
am vrut sa scriu pentru ca-i simt dezamagirea si-mi pare rau. si-am incercat s-o fac sa zambeasca, si n-a iesit mai nimic. minunat nu-i asa? ma gandesc si poate ca simt la fel.
si ma gandesc ca n-are niciun rost sa mai comentez. am facut-o cu doua saptamani in urma, si n-a crezut niciodata c-as punea zice asta. dar ii prea vizibil, este si intr-un fel ii naspa.
in seara asta stau cu mama si butonez internetul, mancand dulciuri, zambind si stand cu ea.cu matzu, cu C. si razand, ascultand muzica. 
ai zis ca te intorci repede, au trecut doua ore. numai am nevoie de promisiunile tale.
vreau sa simt spiritul lunii decembrie, vreau sa rad si sa zambesc. vreau sa vina vacanta, sa plec in oras in putinele magazine care sunt, si sa caut cadouri. multe. nu conteaza ca voi primi mai putine, eu vreau sa dau cadouri de craciun. vreau sa impodobesc in doua saptamani bradul, vreau sa alerg in ninsoareee.
VREAU SA SIMT CA-I DECEMBRIE.

vineri, 30 noiembrie 2012

let's write one story.


Daca as scrie o poveste, te-as pune in rolul principal si-am sta langa tine. Si nu m-as gandi niciodata la momentul urmator, as risca in fiecare secunda, as face povestea mai interesanta. As pune orice, actiune, putina drama, putina comedie, putin suspans, putin sentiment, si putin din noi.
Pormit sa nu fie o poveste obisnuita, promit sa fie ceva mai mult de atat.
As incepe randuri si-as lasa sa le termini tu.  As scrie vorbe, si le-as lasa sa te intrerupi intr-un mod amuzant. As scrie chiar daca toti ar zice ca-i doar un sentiment.
Promit sa nu cred niciodata ca-i un sentiment, ci o poveste. Povestea in care unele lucruri n-au limite, povestea in care am invatat sa visam fara reguli.
As scrie mai mult, dar as dezvalui prea multe detalii a unei povesti nemuritoare.
Si n-as lasa pe nimeni sa stearga vre-un rand, sa repare vre-o vorba, sa comenteze, s-o arunce,  sau s-o strice in vreun fel. Si-am s-o las scrisa in gandurile noastre.
Promit sa nu fie ceva obisnuit, promit sa fie o poveste despre noi. 
Promit sa fie povestea noastra. Fara sfarsit.

joi, 29 noiembrie 2012

fragment din capitolul 29;


"Incepe prin a spune ceva despre astazi, ce simti? "
"Termina cu ceva despre mine, cum va fi?"

Daca as scrie ceva despre azi, as rezuma totul intr-un cuvant simplu "sentiment". Astazi mi-am dat seama de dimineata, ca s-a intamplat ceva, in monotonia din fiecare zi. Si-am plecat :cu gandul la randurile din noaptea trecuta, cu gandul la faptul ca ma prezentam la o testare fara sa invatat vreo ceva, cu gandul ca i-as putea da un raspuns intreband pe toata lumea "Da sau nu ". Defapt am plecat cu gandul ca astazi nu se va intampla mai nimic important, ca lucrurile vor trece normal.
M-am gandit la faptul ca astazi am ras, si nu doar pentru convorbirile amuzante pe care le-am avut in ore, in pauze, in rest, ci pentru ca ziua de astazi a fost monotona si-a avut ceva dulce deasupra. Ceva de care imi aduc aminte?  Raspunsul ciudat al unui coleg: "Merg eu cu tine" si plecase dupa mine, se oferise dar nu aveam nicio identie,intamplarea fiind amuzanta in general. Ceva care mi-a ramas in zambet. Raspunsul altui coleg: "AA, dar tu trebuie sa platesti" . I-as fi raspuns, da, as fi facut-o daca reuseam sa scot doua vorbe in momentul ala. I-as fi raspuns si as fi intrebat "in ce mod ai vrea sa platesc, pentru faptul ca ma ajuti la acest desen pe care as vrea sa-l mazgalesc?"
Intre azi si maine: Nu vreau sa-mi amintesc de partea urata a serii. M-as fi plimbat prin oras, era totusi acelasi lucru, nicio diferenta. Foarte simplu. Asta-i un sentiment de dezamagire, un sentiment rece si despre care nu vreau sa vorbesc in postul asta.
Daca as scrie ceva despre maine, as rezuma totul la un grup de cuvinte "ceva putin mai complicat decat astazi". Maine s-ar putea sa ies din casa, poate sa stau cu ei, poate sa mai zambesc unui gest inocent, si apoi sa-mi para rau ca m-am lasat asa de usor. Ce-as vrea? Sa ma trezesc tarziu, sa-i cer bani mamei si apoi sa ma tarasc pana la magazin. Sa-mi iau jeleuri si chipsuri, sa pornesc filmul si sa stau acolo pur si simplu. Si-as vrea sa stam mai multi, adica chiar mi-ar placea, nu stiu.
M-am gandit ca n-am prea multe de scris despre maine, si ca intr-un fel n-are rost. 
Ps:Ramasera cateva ganduri pe care nu le-al scris, lucruri pe care le-am inchis din nou in micuta cutie a sufletului meu, niste ganduri despre-o persoana, niste ganduri despre ceva de azi(conversatii abstracte), niste ganduri despre un subiect sugerat de cineva(pe care nu l-am abordat in mare parte), niste ganduri despre maine, niste ganduri ale mele. Uneori risti, alteori nu.
ALEGE: RISTI SAU NU?!

miercuri, 28 noiembrie 2012

despre mai mult decat un simplu prieten.


Asta-i despre un cititor al acestui blog, despre un comentator dulce si sincer a vorbelor ce se le scriu aici, despre un prieten in care am incredere, despre un prieten la care tin, despre o persoana care mi-a zis si caruia i-am spus ca "poti scrie oricand acolo cand ti se face dor, si nu ma gasesti ".
Ar fi trebuit sa scriu dincolo, insa m-am oprit aici. N-am multe de spus.
M-am gandit sa scriu de noaptea trecuta pentru ca mi s-a facut dor. Mi s-a facut dor de serile in care radeam ca doi nebuni care vorbeau seara de seara pe mess, si care dintr-o chestie mica, nascoceau un adevarat motiv de ras. Si radeam seara dupa ce inchideam si zambeam, doar pentru ca tu ma faceai sa zambesc chiar si-n cele cateva minute.
M-am gandit sa scriu pentru ca in unele zile ne pierdem vorbele si ramanem in aer, cu conversatii lenese si scurte. Si alte ori vorbeam despre chestii aiurea, si stateam sa ma gandesc, ca si saptamana trecuta cand ai reusit sa ma calmezi in cele din urma.
Imi pare daca esti suparat si daca s-a intamplat ceva, dar nu zic ca-s curioasa, ci doar ca nush daca-i asa sau nu. Mi-e dor de lungile noastre nebunii din weekend si din saptamana, cand vorbeam de chestii aiurea, sau radeam peste masura. Poate mi se pare..poate... . Am deschis pc-ul dimineata doar cu gandul sa scriu, pentru ca esti plecat acum. Sper sa citesti, dar imi aduc aminte de serile cand ziceai ca ti-e dor. Si mie mi-e dor...sa intru, sa vorbim, sa ascultam muzica impreuna si altele. Imi pare rau ca ai mei nu ma mai lasa in timpul saptamanii, si ca nu pot face nimic in privinta asta. 
Imi pare rau daca am facut vreo tampenie,si..nu stiu...
Dar mi-e dor sa stau cu tine, si sa rad, pentru ca mereu zambesc cand stam ca nebunii vorbind despre tot felul de  chestii. Mi-e dor de-o "noapte alba" asa cum ii ziceam in vara, cand stateam pana la 11 si ceva vorbind, chiar si pe mess. Nu vreau sa stam o zi, vreau sa radem un an, poate doi, poate mai multi. Mi-e dor sa stau cu tine..C.

sâmbătă, 24 noiembrie 2012

astazi?Maine?


N-am planuit sa scriu nimic despre ziua de asta. M-am gandit ca nu este nimic de spus.

N-am planuit sa scriu nimic, pentru ca astazi as fi ramas ascunsa sub patura, fara sa fac nimic. Pentru ca in momentul asta nu-mi sta capul decat la ce mi-a zis astazi. Si ca totusi ar trebui sa nu-mi pese. Ar trebui?Chiar ar trebui sa nu spun nimic?As spune multe, as spune ca astazi m-am simtit din nou pustie, indepartata, lenesa, fara rost. M-am simtit altcineva din cauza ca trebuia sa-i mint, si n-ar fi facut-o niciodata.Am simtit din nou c-as vrea sa ma plimb fara sa vorbesc cu nimeni, fara sa ma intrebe nimeni daca  s-a intamplat ceva sau nu. Defapt nu s-a intamplat nimic. Doar eu interpretez asa.
Ascultam de curand o melodie, ce mi-a adus aminte de-o prietena. Cineva care s-ar fi regasit candva in randurile astea, cineva care s-a indepartat dupa un timp. Si-am vrut sa-i las melodia de-un id, sa-i zic ca-mi aducea aminte de ea, insa m-am oprit. Pentru ca mi-am dat seama ca s-ar putea sa nu insemne mai nimic.
Ma gandeam ca daca astazi s-a intamplat ceva care m-a facut sa rad. Ma gandeam sa va spun c-o simpla intrebare aiurea, prin telefon, poate face un om sa zambeasca o or intreaga. 
Si c-o melodie  , poate face un om sa caute un raspuns timp de trei ore, fara incetare. Si cand ai sa citesti, sa stii ca melodiaaa m-a facut sa rad, sa-mi aduc aminte ca pot zambi din cauza unui lucru asa de mic, si totusi asa de special.
Astazi? Ma gandeam c-ar fi trebuit sa raman in pat. Maine? Ascunsa dupa mormanul de carti.

vineri, 23 noiembrie 2012

another day.


As vrea sa va zic ca ziua asta a fost mai buna, decat ultimele doua.
Putine lucruri de spus pentr-o singura zi, atat de multe de explicat.

Ii un post rapid, imi pare rau ca n-am apucat deloc sa ma raspund la comentarii.
Am cateva ganduri vesele, in mintea mea acum, si nu stiu cum le-ar putea exprima aici.
S-au complicat niste lucruri, am inceput sa vad altele. Astazi m-am distrat. Astazi nu mi-a pasat de prea multe,oricum lucrurile nu s-au schimbat.
As fi vrut sa stiu ce i s-a intamplat, dar n-a zis nimic. Sper sa fii okie, C. 

Dimineata. Somn si lene. Invatat. Carti. Nebunie. Ore. Frica. Moment de conversatie. Seara. Acasa. Revansa. Scoala. Filmul. Momentul dulce. Ora minunata. Asteptarea dinainte. Telefoanele. Rezumat.
Vreau sa spun ca ziua de astazi a fost linistita, ca nu ma asteptam sa zica altceva atunci cand eu aveam dreptate. Dar nu-mi pasa, de ce-au zis, nu-mi pasa ca azi dimineata ma gandeam prosteste din nou. Am plecat zambind fals si-am reusit sa zambesc cu adevarat pana la sfarsitul zilei. Stiu c-a fost doar o ora, stiu c-a fost asa de dragutz si sec, si filmul nu ne interesa deloc.Dar asta mi-a inveselit ziua, asta si T. cu I.

joi, 22 noiembrie 2012

mi-ar placea sa fie mai simplu.


Mi-ar placea sa stai sa asculti mai mult...
Mi-ar placea sa citesti intr-o zi tot ce-am scris pe blogul asta...
Mi-ar placea ca intr-o zi sa ma simt libera sa-ti spun tot ce gandesc... Tu ai habar cate lucruri sunt in capul meu acum?Cat de rece mi-e starea asta sufleteasca? Cat de usor pot sa privesc totul cu nepasare si ura?
Mi-ar placea sa-ti fi spus ca lucrurile de aseara m-au afectat...Mi-ar placea sa-ti spun ca daca nu aveai sa-l opresti, aveam sa-l urasc mereu. Deja o fac, nu stii, dar rana ce sangereaza va ramane acolo mereu, pentru ca deja un sentiment s-a aprofundat, pentru ca nu-i pasa decat de orgoliul sau...
Mi-ar placea sa ma intelegi si sa nu te sperii...
Mi-ar placea ca discutiile noastre sa fie mai usoare...
Mi-ar placea sa numai plang in unele momente fara ca nimeni sa stie, deoarece stiu ce avea sa urmeze...
Mi-ar placea sa stii mai multe decat T. stie despre mine, si mi-ar placea sa nu ezit atunci cand vorbesc cu tine.
Si mi-ar placea sa nu-mi fie frica de unele lucruri, apoi mi-ar placea sa numai simt dorinta nebuna de-a disparea pur si simplu, fara motiv, fara sa-mi pese.
Mi-ar placea ca modul asta in care traim sa numai fie asa de aiurea, sa nu-mi fie frica, sa pot vorbi, sa nu simt ezitare, si dezamagire, si ura. Si nepasare, si nimic.
Mi-ar placea sa stii ca uneori daca nu i-as fi avut pe ei doi, pe T. cea pe care arunci vina mereu, si pe C. despre care nu stii nimic, probabil as fi facut deja o prostie, pe care si tu si eu as fi regretat-o mai tarziu.
Mi-ar placeaa, sa vorbesti cu mine, iar el sa inteleaga ca daca mi-ai lua toata lucrurile care-mi inveselesc viata, atunci probabil m-ai omora cu mana ta, insa intr-un mod dureros. Sa nu-si mai doreasca asta.
Ieri numai ea era lnaga mine, si ma tinea in brate si-mi zicea sa numai plang, sa nu-mi mai fac probleme, ca nu-i nicio nenorocire, desi ea nu stia mai nimic.
Ieri seara probabil as fi vorbit o noapte intreaga numai cu el, chiar daca as fi plans, stiam ca avea sa ma asculte, stiam ca simteam acelasi lucru, si ca avea sa ma calmeze. 
Tu unde erai aseara cand eu am plans pana la 2 noaptea?
Mi-ar placea sa fie mai simplu...
Mi-e frica de multe..ca s-ar putea intampla ceva din cauza mea..pur si simplu aiurea..

vremea ii din nou rece.

Ii frig in casa, ii frig afara, ii frig in sufletul meu, ii frig in gandirea mea, in sperante si vise, ii frig inauntrul propriei persoane. Noaptea trecuta am vrut sa plec pe strada, si sa nu ma mai intors, sa nu-mi pese daca faceam vreo prostie si ajungeam direct pe masa ei la servici.
Sa simt aiurea pe dinauntru, ma simt un nimic, ceva care nu-si mai are locul pe niciunde si care a comis o greseala, egala cu omorarea unui om. Ar trebui sa plec si eu, nu-i asa?
Da ar trebui sa plec si eu, pentru ca nimeni numai are nevoie de-o persoana rece si fara gandire, care numai judeca, de care toata lumea numai are nevoie, de care toata lumea ii dezamagita, de care toata lumea ii nemultumita. Persoana asta proasta, care ii face de rusine, persoana asta proasta de care ei numai au nevoie.
Am sa umblu strazile aiurea, pierzandu-ma pe mine, si-am sa ma abandonez undeva, cand toata lumea ma cauta si n-au nevoie sa afle unde sunt. Am sa ma las acolo si-apoi am sa plec de tot, sa inghet in frig, in propriile amintiri, in propriile regrete.
Sa las lacrimile noptii trecute si durerea de cap, sentimentul de nimic, in urma, in amintirea a ceva urat dintr-o seara fara rost. Si daca ea pierde, sa vada cum este ca o chestie minora, sa declanseze ceva anormal. Cand se plange si ea n-are idee spre ce poate duce totul. As pierde tot, as pierde prieteni, amintiri, zambete si-as ajunge intr-un loc in care oamenii ma vad ca ciudata are-a aterizat la ei pentru ca parintii nu sunt multumiti de ei. Pentru ca persoana asta cica minte, cica se ascunde si cica n-are dreptul sa vorbeasca. Prefer sa dispar, decat s-o iau de la inceput. Si daca plec, nu-mi pasa ce se intampla.Iar daca va fi asta, as vrea ca ei doi sa stie ca-mi pare rau. Oricum or sa ma urasca, imi pare rau. Ii prea rece in lumea asta.Am sa plec, am sa dispar. Nimanui n-o sa-i pese, n-o sa conteze, vor fi fericiti, nu-i va face de rusine nimeni, n-o sa le reproseze nimeni ca pierd noptile si ca se comporta ca parintii lor, nimeni nu-mi va mai zice nimic.Pierd timpul in micuta camera, atata as putea sa fac astazi si'n zilele viitoare. Si totusi sa sper ca vremea va fi mai calda.Imi pare rau...

marți, 20 noiembrie 2012

just winter and something cold;


Vreau sa ninga! Vreau sa ninga! DA!Vreau sa ninga astazi, acum, in momentul asta, sa cada un fulg si pana maine tot orasul sa fie alb. Daca m-ar auzi macar spunand asta nebuneste...Vreau sa ninga! Vreau sa simt frigul anoptimpului, gerul sentimentului, bucuria timpului.Si n-am niciun motiv pentru care vreau sa alerg in fulgi, sa ma trantesc in paturaaa alba de pe jos, sa cada fulgii pe fata mea, si apoi sa se topeasca incet. N-am motive, n-am nevoie de motive ca sa-mi doresc ceva, eu doar vreau. Nu vreau sa stiu ca-i imposibil, nu vreau sa stiu ca m-as trezi dezamagita, nu vreau sa-mi rapeasca nimeni acest vis frumos. Eu doar vreau sa ninga.
M-am saturat de aglomeratia orasului, de racoarea ce-a impodobit atmosfera, de nepasarea si joaca prosteasca a oamenilor, despre felul in care ei mint si se prefac. Cand oamenii nu stiu, interpreteaza, si arunca la nimereala, cand nu stiu raspunsul. Nu conteaza.
M-am saturat de aglomeratia programului de liceu. Vreau sa alerg in ninsoare pana in cel mai inalt punct din oras, si sa privesc ninsoarea.
Ah, v-as putea spune ca-mi modific deciziile la voia intamplari, la doua secunde, la o fractiune de secunda. Fara sa am un motiv, fara s ama gandesc la consecinte, fara sa ma gandesc la interpretare, fara sa ma gandesc la ce este defapt adevarul. Si uneori doar merg gandindu-ma la lucrurile care s-ar putea intamplat, si la cei care spun prea putine, si ascund prea multe.
Nu vreau scoala, nu vreau teme, nu vreau sa vin acasa si sa n-am chef de nimic, n-am chef sa stau. Vreau sa ninga, vreau saaa ies la o plimbare, vreau sa nu-mi pese de nimic pentru 5 secunde, dar 5 secunde sa dureze un an. Si daca nu mi-ar pasa? Atunci cred ca ma mint pe mine insami.
Vreau sa ninga, vreau sa-mi arunc vorbele, vreau sa uit o zi de toata aglomeratia. Eu vreau, dar oamenii spun ca nu pot. Nu pot, nu conteaza, EU VREAU.

joi, 15 noiembrie 2012

i don't know if i'm really myself.


V-as scrie cateva vorbe despre tot ce s-a intamplat in ultimele zile. V-as spune ca azi am cazut din nou, m-am lovit de podea in mintea mea goala, si-am inceput sa plang, fara motiv. Necrezandu-ma in stare, negand vorbe despre mine, ascultand vorbe si jucandu-ma.
Ceasca de ceai din fiecare dimineata, mi-a incalzit ziua si raceala vremii, s-a indepartat treptat. Gandirea mea fuge, si eu la fel, insa vreau sa ma opresc.
Astazi se vorbea despre mine, se facea misto de mine si asta nu-mi convine.In seara asta ma simt aiurea, pentru ca abia am reusit sa scot cateva vorbe si apoi mi-era frica din cauza unora care isi dau cu parerea despre viata, cand tot ce au in cap sunt manuale. Oameni are nu stiu sa traiasca, sa se distreze, sa socializeze, sa-si vada de propria lor viata si de altele.
Ma gandesc in weekend sa plec, si-atunci l-as dezamagi asa cum a facut-o si el. Ar fi egoist din partea mea, si eu nu sunt deloc asa. Nu conteaza, capitol neaincheiat.
M-as duce s-o avertizez daca as putea sa-i spun, si nu-mi place s-o mint,isi va da seama. 
Ma gandesc intr-o seara sa-i spun mamei, dupa ce vor trece toate, sper sa nu se intample nimic pana atunci, sper sa nu strice nimeni lucrurile care s-au creat.
Programul ii obisnuit si obositor, ma gandesc sa renunt la ceva, nu sunt sigura. Ma gandesc la faptul ca ar trebui sa ma gandesc cu atentie si sa stau calma, sa ma ascund si sa stau calma, sa fiu eu si nu ,sa incerc sa fiu eu.
zambeste spre soare in fiecare dimineata..
imagineaza-ti ca visele sunt infinite.
ca oamenii sunt particule de praf nesemnificative
ca vorbele nu conteaza
ca faptele conteaza
ca daca-i sa zbori fara aripi vei cadea de atatea ori
si-as zbura in ploaie
daca's stii ca nimeni nu ma va dobora
daca's stii ca lucrurile sunt mai mult decat par..
vreau un cuvant, ceva aiurea, asa ca versurile astea.
pe care oricine s-ar putea sa nu l inteleaga.

vineri, 9 noiembrie 2012

fara titlu.


Ma gandesc c-as putea insira aici ganduri, randuri intregi, despre niste lucruri care s-au intamplat, despre o nesiguranta pe care o am, despre o dezamagire cand sangereaza, despre un sentimente ce apare si dispare, despre un mare semn de intrebare, la sfarsitul tuturor , apoi  un rand liber, si-un raspuns gol.
Poate sunt totusi obosita, dupa saptamana asta si toate intamplate, si-s asa de ametita in cat toate prostiile posibile imi vin in cap,  si poate ca nu sunt deloc asa.Totusi sentimentele si gadnuri ce le-am adunat in ultima vreme, s-au intors si mi-e frica de ele, ca am ceva care se ascunde si-as vrea sa iasa la suprafata. Ca s-ar putea ca fiecare persoana care vine in viata ta, sa te cunoasca intr-un mod diferit fata de cum te astepti tu, te va judeca sau poate nu, iti va pune intrebari si te va lasa cu raspunsurile in aer, se va juca, sau te va accepta, totul se rezuma la DA sau NU.Simplu chestia asta,nu-i asa? Eu zic ca-i destul de complicat.
M-as plimba, dar in adevaratul sens al cuvantului, mi-as pune castile si-as plimba orasul prin frig, iar si iar, si m-as aseza intr-un loc inalt, si-as sta acolo o zi intreaga. Si-as astepta sa vad daca ar veni cineva sa vada ca sunt acolo, daca mi-ar pune vre-o intrebare, daca m-ar lua in brate. Ii vorba ca uneori melancolia mea provine din probleme si ganduri, ea nu stie, crede ca sunt mai usoara decat un fulg de nea. Sunt greu de convins, prea greu de influentat si ametit, destul de usor de dezamagit, destul de greu de impacat. Parerea mea conteaza, relatia persoanelor si intamplarile. Is zile vesele, in mare parte, cu nebunii astia la care tin, pentru fiecare intr-o masura limitata. Nebunie, altceva ii zero. Vreau sa-mi petrec serile de vineri razand, astazi as vrea sa ma ascund.
Ps: Ai zis ca nimeni nu-ti stie gandurile, asa cum o faci tu? Atunci tu de ce vrei sa le stii pe ale mele, le-am inchis intr-o valiza, am aruncat-o pe celalalt continent, impreuna c-un sentiment. Gaseste-le, pana atunci  fa-ma sa am incredere.



marți, 6 noiembrie 2012

o oarecare.


Nu stiu ce s-a intamplat. Doua nopti de tipete, si cuvinte ce m-au ranit fara sa stie, discutii aiurite.Un weekend in care eram pe din afara, si in care m-am simtit in plus. Ieri a fost a doua zi, in ultimele luni in care m-am gandit ca daca intr-o zi as pleca de-acasa, as putea sa ma ascund la oricine, sau m-as aseza pe treptele liceului, si-as sta acolo, sau as intra in pamant. Ultima data mi-am propus, ca nu voi mai gandi asa deloc, dar in ultima vreme am simtit ca mi-au dat drumul, ca nu-mi dau atentie si vin doar reprosandu-mi chestii aiurite. Ieri m-am simtit ca ultimul om care ar trebui sa fie in preajma lor, si singurul om care ii va dezamagi vreodata mai rau decat oricine. Dar numai conteaza, mi-am dat seama ca in ultimele 7 zile, m-am indepartat ca naiba de ai mei, si-n suflet s-a format o rana, care inca mai sangereaza.
Vreau sa spun ca nu m-am simtit niciodata atat de nesigura pe mine. Totusi a inceput sa-mi pese mai mult, de oameni,  de prieteni( de oricine se ia de T. ), de parerile unora, de ce fac zi de zi, de vorbele mamei si altele.
Nu mi-a pasat niciodata atat de mult cum ma vad oamenii pana in momentul asta. Am vrut sa inchid blog-ul, am vrut sa arunc naibii totul, sa plec, sa ma ascund, sa nu ma gaseasca NIMENI, am vrut sa opresc timpul in loc. T. m-a speriat din nou, s-au accentuat lucrurile, am citit comentarii, m-am asezta pe perna, si-apoi m-am gandit incercand sa dorm.
Am promis ca nu voi scrie aici, insa dau cateva detalii. Omul asta ma scoate din sarite, ma enerveaza cat poate de tare, si incepe sa-mi surada din ce in ce mai mult.Nu stiu cum o face, nu stiu cum face alternanta intre priviri calde, si ignoranta. Cum ma evita, si apoi ma face sa rad.Omul asta m-a facut sa ma risc sa aflu mai multe, sa-mi pese de felul cum arat, ma prezint si altele. Nu-l inteleg pe omul asta. Dar ma enerveaza intr-un mod amuzant, pozitiv, si-am incheiat descrierea.

vineri, 2 noiembrie 2012

remind me who i am.


Aminteste-mi cum ar trebui sa fiu, cum eram candva si cum ar trebui sa ma cunosti.
Cum erau zilele in care plangeam mai putin, si radeam mai mult, fara sa ma gandesc?Cand zilele treceau aiurea doar numarand norii de pe cer,cand doar visam oricat de departe ne ducea imaginatia. Nu stiam de muzica asta, nu stiam de lucrurile importante, nu stiam ca orice cuvant pote declansa o intreaga nebunie.
Zile in care, aveam mai multa incredere in mine si cand ma ridicam oricat de rau m-as fi ranit. Acum imi pierd nopti nedormite din cauza unor lucruri stupide, mi-e teama, is indecisa, si habar n-am.
Habar n-am daca ar trebui sa am incredere asa, cum ar fi normal. Nu stiu ce naiba am sa fac cu viata mea, cand toata lumea intreaba, cand toata lumea are o directie si mie imi displace. Cand habar n-m ce ar trebui sa-ti zic sau cum ar trebui sa ma port, petru ca mi-e frica c-ai sa-ti faci o parere proasta despre mine.
Imi surazi asa de mult, in cat mi-ar placea sa ne jucam impreuna, dar fara reguli, fara indecizii, fara retineti. Ar trebui sa-mi aduc aminte de "Nesuferita L" pe care ar trebui s-o stii tu, pentru ca am cazut intr-o stare aiurea din nou. Ma gandesc, mi-e frica,is indecisa, nu stiu ce ar trebui sa-ti spun, nu stiu daca este corect, nu stiu ce gandesti/ganditi.
Totul se rezuma la atat: Dupa ultima cearta cu ai mei m-am intors pe dos total si nu-i ok. Astazi ma ascundeam ca sa vorbesc c-o persoana de care mi-e dor, si nu stiu cum ar trebui sa ma comport. NU STIU. Is intr-una din momentele in care m-s aseza in strada, m-as evapora din lume fara sa stie  nimeni, si m-as intoarce cand m-am vindecat. Am nevoie de un medicament serios. 

miercuri, 31 octombrie 2012

never do this again.


Nu stiu cum sa incep acest post, nu stiu daca melodia chiar se potriveste. Stiu doar ca vreau sa scriu,sa-mi las aici amintirea asta proasta si totusi sa iau cu mine sentimentele.
N-am fost niciodata persoana care in momentul in care cadea, incepea sa planga sa strige dupa mama lui, si-apoi sa fie alintat pana ii trecea. Nu, draga tata, fata ta realizeaza problema in care se afla, si-apoi se ridica, fara sa vezi tu, fara sa-ti pese. M-am gandit in seara asta, sa-ti fac o pagina speciala, sa scriu acolo pentru tine, sa ti-o dau s-o citesti, si pur si simplu sa te duci naibii, pentru ca fata ta nu seamana deloc cu tine.
N-am fost niciodata genul de persoana, care si-a ridicat orgoliul la cote maxime si se credea superioara oamenilor. Nu, draga tata, fata ta ii genul de persoana care isi sustine punctul de vedere si care atunci cand are dreptate, are dreptate pentru ca stie ca lucrurile spune sunt adevarate, corecte si asa cum ar trebui sa fie, nu cum consideri tu ca ar trebui sa fie, doar pentru ca esti impotriva mea.
N-am fost niciodata genul de om, care si-a batut joc de prieteni, care i-a lasat dracu cand nu-i convenea si pleca. Nu, draga tata, fata ta este una dintre persoanele calme care loveste atunci cand este nevoie, care nu-si abandoneaza oamenii din jur, si careia ii pasa mai mult decat iti imaginezi. Si stii ce as vrea sa-ti spun?
Draga tata, poti lua asta ca pe-o avertizare venita din partea ficei tale, si as vrea sa-ti spun, ca atunci cand te iei de persoanele pe care le iubesc, care MA iubesc, si in care am incredere, sunt cel mai PERICULOS inamic cu care te poti lupta vreodata.
Am fost mereu genul care a inteles ca trebuie sa invete, ca lucrurile nu's usoare, dar cand vine vorba de oamenii care m-ar trimite la dracu, nu ma gandesc la lucruri bune pentru ei. Stii de ce?Pentru ca nu-mi pasa sa arati tu bine in fata altora, pentru ca-mi pare "asa rau", cand te incomodeaza acest copchil prst si bun de nimic, pe care l-ai facut.
Am avut o zi proasta, nu in totalitate, as mai fi ramas la scoala, inca trei ore, inca poate 6, sau poate pana vineri noapte, oricat ar fi fost nevoie. Nu stiu daca ar fi nevoie sa mai explic unele lucruri, insa n-am crezut niciodata c-ai sa vii la mine si-ai sa-mi spui c'ai vrea sa ma desparti de persoana pe care o iubesc cel mai mult, care stie tot ce fac, cand si cum si de ce, care ma ajuta si alaturi de care sunt mereu.

Ps:Mi-e frig din nou, in ultimele zile a plouat, si-a fost prea frig. Ochii imi sunt goi, si reci. As vrea sa pot spune mai multe, insa dupa tot ce s-a intamplat cred ca numai este nevoie. Raspunsul meu pentru tine tata: Nu, nu am incredere in voi ca intr-un prieten apropiat, si nu, pentru ca mereu imi sunteti impotriva.Multumesc pentru seara asta minunata, chiar n-aveam nevoie. Multumesc pentru faptul ca-mi faci scandal din banalitati, iar cand am nevoie de ajutor te porti ca naiba. Multumesc, n-am nevoie de reprosuri, de vorbe, tipete ca sa auda tot blocul, minciuni si faptul ca te ascunzi in soapta cand eu aud tot, multumesc tata n-am nevoie sa-mi arati ca ma iubesti " spunandu-mi ca sunt persoana aia din casa de care ai vrea sa te descotorisesti. Bravo tata, as vrea sa stii c-ai ranit-o si pe ea in acelasi timp, cand ai declansat tot scandalul si  mi-ai aratat ca intre noi, nu exista nicio asemanare. Multumesc tata, AI VREA SA CITESTI TOT CE AM SCRIS EU AICI?

sâmbătă, 27 octombrie 2012

26 octombrie 2012


Orele de nesomn, acumulate nu s-au recuperat in cele 5 ore dormite spre dimineata,iar ochii mei se inchid au inceput sa se inchida usor. Am ajuns spre dimineata, nu conteaza la ce ora, nu conteaza cum si in ce mod,vorbind codat cu Iu. din cauza persoanelor care se mai aflau in masina.
Seara trecuta mi-am dat seama ce inseamna sa ai un prieten cu interese, pentru ca n-am simtit-o ieri pe pielea mea, insa i-am vazut oarecum dezamagirea din ochi si asteptarile care n-au fost asa cum si le-a propus ea. Ma gandeam ca oamenii care vor veni sa-ti zambeasca intamplator, nu vor avea niciodata un motiv prost ca sa se intoarca in repetate randuri dupa acelasi lucru, ei se vor intoarce dupa tine si fara pretexte.Vreau sa spun ca uneori mi-e teama ca T. ar avea de suferit,si n-as vrea sa faca vreo prostie in acest sens.
Iar daca as face abstractie de la asta, cele20 de ore nedormite, si cele 9 petrecute nebuneste noaptea trecuta, au meritat sa descopar curiozitatea unui om simplu. Asa ca nu voi da prea multe detalii, deoarece mi-am promis ca nu face parte din subiectele care as vrea sa ajunga aici. Insa ma gandesc ca s-ar putea sa fie interesant micutul joc, desi as vrea sa cunosc mai bine regulile, dar le voi prinde pe parcurs in timp ce voi rade jucaus.
Oricum probabil nu voi uita cate s-au putut intampla noaptea trecuta. Graba. Ceasul. Timpul. Bluza. Machiajul.Placa.Suvitza intoarsa.Masina.Telefonul. Plictiseala. Urgenta. Asteptarea. Suspansul. Revansa. Nebunia. Petrecerea.Fumul de nesuportat si sticla.Muzica. Masa neplatita si gratuita. Dansul.Micutul dans. Privirile. Zambetul.Noaptea.Scaunul.Vorbitul.Sentimentul. Plecarea. Privirea. Taxi-ul. Masina 2. Codurile.Somnul. 26 octombrie 2012


vineri, 26 octombrie 2012

dear dad?!


Lasa-ma sa plec si am sa ma descurc la fel de bine singura. Mi s-a facut rau din cauza persoanelor care-si dau cu parerea si-si pierd cumpatul din cele mai mici particule de prostie.
M-am saturat sa tot aud comentarii la adresa mea si ignoranta in acelasi timp. Un om normal nu doarme 5 ore din 12, iar apoi sa fie totusi capabil sa gandeasca normal fara sa aproape adorma. Daca tu esti superman, n-ai decat sa faci asta, pentru ca pe mine chiar nu ma intereseaza. 
Daca te simti asa de bine singur in casa, si uneori fara mine, de ce totusi te-ai chinuit asa de mult pentru cineva care dupa parerea ta este decat o proasta care n-are voie sa viseze, care ar trebui sa fie de decor prin casa, si care nu se conformeaza regulilor tale de viata, pentr ca vrea sa traiasca in felul ei, si nu prin greselile pe care tu candva le-ai regretat din prostie.
Daca definitia cuvantului "frica" iti descrie vreo ceva din comportamentul fiicei tale, atunci s-ar putea sa fie prea tarziu cand iti vei da seama, ca unele lucruri nu-si aveau totusi rostul.
Nu stiu de ce am simtit "nebuna nevoie" sa scriu in astea doua zile despre voi doi. Ti-am vazut dezamagirea de noaptea trecuta cand ti-am zis ca vreau sa ma duc in ceva simplu, ceva care sa nu fie totusi cumparat. Si stii de ce? Pentru ca totusi m-am gandit destul de atent si-am realizat mai multe, decat credeti voi ca sunt capabila. Va auzeam seara trecuta vorbind despre ideile mele nebune si nu stiti de unde sunt, AI STAT MACAR VREODATA SA MA CUNOSTI IN INTREGIME ?!
Iti dau eu raspunsul NU! Multumesc ca mi-ai inveselit atat de mult ziua asta, inainte de balul bobocilor.

joi, 25 octombrie 2012

yesterday and today.


Astazi am avut chef de scris pe fuga, n-am prea multe de spus,lucrurile s-au desfasurat in mod normal.
Seara trecuta simteam dorinta sa ies pe usa, si sa plimb strazile aiurea, sub lumini pale, doar zambind aiurea si mergand de una singura,ascultand o muzica monotona si fredonand versuri.
M-as fi asezat la colt de strada si m-as fi gandit sa chem pe cineva sa stea cu mine acolo si sa radem vreo cateva ore bune, apoi sa continuam plimbarea pana in celalalt capat al orasului.
Ne-am tipat doua ore una la alta,si-am lasat lacrimi in urma, constantand ca totul pana la urma fusese doar o prostie si ca defapt se simtise instabila si in acest calvar am intrat si eu. N-ar fi trebuit, insa totul s-a intorc chiar daca am dubiul ca intr-o zi s-ar putea sa ma minta din nou in acelasi mod frumos, in care a facut-o prima data.Aici o am doar pe ea,si stie multe lucruri despre mine.
In seara asta as fi vrut sa ii pot spune "DA" insa n-am avut cum. Asta-i o fraza simpla pentru cineva care ar trebui sa aiba mai multa incredere in mine:
Draga mama, asta ti se adreseaza tie, si-as vrea sa-ti spun ca uneori mi-as dori sa te asezi langa mine,si sa ma asculti. Nu vreau sa-mi dai o replica siropoasa si sa ma faci sa ma indoiesc de mine, as vrea sa ma asculti si totusi sa ai mai multa incredere in mine. Poate atunci nu mi-ar fi frica de unele lucruri pe care tu nu le stii, dar le-ai putea afla foarte usor. Si in micul oras, ochii tai sunt peste tot, si uneori ma simt aiurea,stiind ca T. stie lucruri pe care ar trebui sa le stii tu.
Imi pare rau ca nu poti citi asta...
As vrea sa refac un pasaj din acest post, intr-o descriere mai draguta si c-um detaliu, dar n-am timp acum. Maine n-am scoala,ma duc doar sa-mi sustin colegii  in competitie si sa ma distrez toata noaptea. Nu stiu daca ar trebui sa ma astept la vreo ceva...s-ar putea sa fie complicat.

marți, 23 octombrie 2012

vorbele sunt nimic;dovedeste.


Daca numai aveai nevoie de mine, puteai doar sa-mi spui si-as fi plecat in momentul urmator. N-aveam nevoie sa ma minti, sa ma arunci la distanta si pur si simplu sa ma ignori intr-un mod frumos. Testeaza-mi increderea si-am sa ti-o arunc naibii in cateva minute si nu-mi va mai pasa de persoana ta. Si stii de ce draga mea T.? Pentru ca prima data poate n-a fost cu intentie, insa a doua a fost mai mult decat programata.Si stii de ce? Pentru ca tie nici macar nu ti-a pasat macar de ce aveam sa simt, si felul cum eram atunci, cand am aflat.
Arunci mereu vorbe " Haide...stii ca te iubesc". Incep sa cred ca habar n-ai unde mai esti, si ca habar n-ai unde m-ai lasat pe mine si eu nu stiu unde te-as putea gasi. Ma simt tradata de unii in care aveam incredere si stiam ca nu ma vor minti niciodata, in modul asta subtil si chiar in fata ochilor mei.Si totusi ca sa vezi, ca nu sunt genul care sa-si bata joc de prieteni, am sa duc la sfarsit ce ti-am planuit pentru acest sfarsit de saptamana.
Nu ma ranesc aberatiile, lucrurile minore, ci pur si simplu urasc minciuna si ignoranta. 
Ps: Daca ai de gand sa te intorci inapoi, as vrea sa stii ca eu am plecat si nu mi-am luat la revedere. Ai grija de tine.

Astazi am pierdut vremea aiurea, gandindu-ma la lucruri banale, dar totusi importante pentru mine. Am fost dezamagita de cineva, care mi-a promis ca niciodata nu ma va minti. Multumesc peentru promisiunile false, precum si pentru vorbele aruncate aiurea.
In noaptea asta stau langa geam, in ploaie, poate bate vantul, poate am sa stau treaza toata noaptea doar ca sa ma gandesc la lucruri aiurite. Nu conteaza, nu-mi mai pasa acum.

sâmbătă, 20 octombrie 2012

vreau sa pierd o parte din mine;


Asta-i pentru timpul ce mi-a lasat sentimentele in vant, si vorbele intr-o carte fara sfarsit. Pentru secundele ce nu m-au intrebat, daca mai sunt in stare sa tin pasul cu nebunia lor, si m-au lasat in urma. 

Mi-am pierdut noaptea trecuta, aruncandu-mi vorbe aici, pe care de dimineata le-am sters.Si m-am gandit sa pierd o parte din mine, sa inprumut unei alte persoane, golul care ocupa un loc nesemnificativ in gandurile mele. Asta-i pentru toti cei care vor incerca sa intre in viata mea, fara sa ma cunoasca si fara sa puna intrebari.
Asta-i pentru oamenii care-si dau seama prea tarziu despre ce vorbesc,si nu se opresc doar sa-mi asculte vorbele.
Mi-am pierdut vremea, cazand si incercand sa ma ridic, cand defapt nu faceam altceva decat sa ma gandesc.
Asta-i pentru cei, care m-au facut sa-mi fie frica de niste lucruri banale, si care mi-au ramas in suflet ca niste cicatrici reinprospatate la intervale de timp periodic.
Si-am pierdut numaratoarea stelelor, asteptand sa vad evolutia oamenilor si parerile lor.
Asta-i pentru cei care, se asteapta sa pun orgoliul inaintea propriei persoane, si pentru cei care se asteapta sa ma calce in picioare asa de usor, si sa mearga mai departe.
M-am gandit la versuri, cand ar fi trebuit sa ma gandesc la legile gravitatiei. M-am gandit la viata, cand ar fi trebuit sa ma gandesc mai atent la viitor.
Asta-i pentru cei care habar n-au, ca am propriile vise si propriile placeri nebune.
Te rog aseaza-te, este un drum lung dincolo de usa asta mare pe care scrie Nesuferita`L
Lucrurile sunt ceva mai complicate, sentimentele mai intortocheate, starile mai inprevizibile si multe altele.


Si partea ce va ramane ii pentru ceilalti, care conteaza cu adevarat.
Asta-i pentru cei care-au indraznit sa afle despre nebunia mea, fara sa comenteze asupra unor aspecte prostesti si de nimic.

Luni.Marti.Miercuri.Joi.Vineri.Sambata. 
Esti diferita draga mea, ce s-a intamplat?
Sunt obosita.
Nu se poate intampla asta, continua chiar daca iti picioarele te lasa.
Sunt slaba,sunt aiurita.
Nu conteaza asta, doar fii tu si timpul rezolva.
Mi-e frica.
Da-ti o palma, inchide-te intr-o camera goala, si iesi afara.
Nu pot.
Nesuferita L` care nu pierdea timpul gandindu-se ca ar putea sa cada, si oamenii sa spuna aluzii despre ea, trebuie sa fie din nou Nesuferita L` care nu dezamageste pe nimeni.
M-am pierdut pe mine.Am pierdut o pagina din mine, care s-a rupt.
Repar-o.
Ma simt din nou Nesuferita L` nebuna.