vineri, 9 noiembrie 2012

fara titlu.


Ma gandesc c-as putea insira aici ganduri, randuri intregi, despre niste lucruri care s-au intamplat, despre o nesiguranta pe care o am, despre o dezamagire cand sangereaza, despre un sentimente ce apare si dispare, despre un mare semn de intrebare, la sfarsitul tuturor , apoi  un rand liber, si-un raspuns gol.
Poate sunt totusi obosita, dupa saptamana asta si toate intamplate, si-s asa de ametita in cat toate prostiile posibile imi vin in cap,  si poate ca nu sunt deloc asa.Totusi sentimentele si gadnuri ce le-am adunat in ultima vreme, s-au intors si mi-e frica de ele, ca am ceva care se ascunde si-as vrea sa iasa la suprafata. Ca s-ar putea ca fiecare persoana care vine in viata ta, sa te cunoasca intr-un mod diferit fata de cum te astepti tu, te va judeca sau poate nu, iti va pune intrebari si te va lasa cu raspunsurile in aer, se va juca, sau te va accepta, totul se rezuma la DA sau NU.Simplu chestia asta,nu-i asa? Eu zic ca-i destul de complicat.
M-as plimba, dar in adevaratul sens al cuvantului, mi-as pune castile si-as plimba orasul prin frig, iar si iar, si m-as aseza intr-un loc inalt, si-as sta acolo o zi intreaga. Si-as astepta sa vad daca ar veni cineva sa vada ca sunt acolo, daca mi-ar pune vre-o intrebare, daca m-ar lua in brate. Ii vorba ca uneori melancolia mea provine din probleme si ganduri, ea nu stie, crede ca sunt mai usoara decat un fulg de nea. Sunt greu de convins, prea greu de influentat si ametit, destul de usor de dezamagit, destul de greu de impacat. Parerea mea conteaza, relatia persoanelor si intamplarile. Is zile vesele, in mare parte, cu nebunii astia la care tin, pentru fiecare intr-o masura limitata. Nebunie, altceva ii zero. Vreau sa-mi petrec serile de vineri razand, astazi as vrea sa ma ascund.
Ps: Ai zis ca nimeni nu-ti stie gandurile, asa cum o faci tu? Atunci tu de ce vrei sa le stii pe ale mele, le-am inchis intr-o valiza, am aruncat-o pe celalalt continent, impreuna c-un sentiment. Gaseste-le, pana atunci  fa-ma sa am incredere.



4 comentarii:

Lotus spunea...

Uite..stii care e partea buna ? Referitor la ultima fraza . Macar lui ii pasa , vrea sa stie ce gandesti si chiar daca e doar curiozitate , intotdeauna exista un gram de sinceritate .. la mine de exemplu , nici macar nu ii pasa , deja s-au facut doua zile de cand n-am vorbit ..si mi-as dori sa vad ca macar ma baga in seama . Deci incearca sa te bucuri macar pentru atat .
O postare frumoasa ca intotdeauna..ai grija de tine te rog ! :*

Łάω♥ spunea...

Stiu ca-i pasa, defapt ii intr-un fel a doua oara cand imi arata, si ma bucur de asta.Am dubii cand uneori n-ar avea incredere in mine..sau ca eu spun ceva si apoi tace, si nu stiu ce sa cred :))) Imi pare rau sa aud asta..incearca totusi sa vorbiti cumva, despre orice va trece prin cap. si voi avea grija. u too:*

Amalia spunea...

scrii genial :* esti foarte talentata si se vede ca iti place ceea ce faci

Jose Ramon Santana Vazquez spunea...

...traigo
ecos
de
la
tarde
callada
en
la
mano
y
una
vela
de
mi
corazón
para
invitarte
y
darte
este
alma
que
viene
para
compartir
contigo
tu
bello
blog
con
un
ramillete
de
oro
y
claveles
dentro...


desde mis
HORAS ROTAS
Y AULA DE PAZ


COMPARTIENDO ILUSION
DOKY

CON saludos de la luna al
reflejarse en el mar de la
poesía...




ESPERO SEAN DE VUESTRO AGRADO EL POST POETIZADO DE LABERINTO ROJO LEYENDAS DE PASIÓN, BAILANDO CON LOBOS, THE ARTIST, TITANIC SIÉNTEME DE CRIADAS Y SEÑORAS, FLOR DE PASCUA ENEMIGOS PUBLICOS HÁLITO DESAYUNO CON DIAMANTES TIFÓN PULP FICTION, ESTALLIDO MAMMA MIA,JEAN EYRE , TOQUE DE CANELA, STAR WARS,

José
Ramón...