Va veni un timp cand realitatea va fi albastra;

Va veni un timp cand vei realiza ca tot ce'ai crezut in copilarie see va spulbera in doua secunde. Vei afla adevarul, te vei confrunta cu el, vei cadea si apoi vei renunta spunandu'ti ca nimic din toate astea nu conteazaa prea mult.
Oamenii vor fi indiferenti; vor tipaa la tine ca niste prosti pentru ca'ti sunt superiori; vor trece peste; te vor face sa pierzi zile si nopti ascultand la masaa o poveste despree oameni mincinosi si inselatori ; te vor minti spunandu'ti caaa frumoasele cutremuree din judetul tau sunt fenomene normale ; vor vrea sa te sustina si' n acelasi timp te vor impinge spre groapa in care au cazut si ei; iti vor spune lucruri pe care n'ai crezut vreodata caa le vor spune; vor vorbi; vor astepta sa le faci tu treaba si ei sa se distreze; o sa'ti faca promisiuni si vor ramane vorbe iar tu vei plange; vor face totul pentru binele vostru; n'or sa va asculte dorintele ; n'or sa stie niciodata cat suferiti din niste lucruri banale; iti vor spune cu indiferenta si nepasre: " la noi nu exista asa ceva. Ce vrei sa fac eu? Lasa'ma naibii in pace ..." ; isi vor lasa amprenta in gandurile si viziunea ta despree viata ; te vor face sa te simti mizerabil si ei vor rade; nu te vor intelege; vor uita chiar la un moment dat; vor spunee ca nu ai chef, cand tuu defapt ai vreaa sa fugi; as fugi, as face atat dee multe lucruri, as participa la evenimente...as mai spune dar nu merita;
Sa nu'i judeci; insaaa gandurile si dezamagirile vor ramane vesnic acolo undeee n'ar trebui saa fie decat multumire;
Va veni o vreme cand adevarul ce'l ascundea candvaaa lumea, tee va lovii direct pe neasteptate si nici n'o sa'ti dai seama, cum atatea lucruri au trecut pe langaa tine fara sa'ti poti imagina; fara sa ai sansa dee a le prinde din urma;
Oamenii vor citi cee scrii si totusi nu conteaz, nu vei schimba nimic din realitatea pe care ai ilustrat'o intr'un post ciudat intr'o dimineataa ploioasaaa cand randurile din caietul de informatica asteapta nerabdatoaree sa te chinuiee;