you

Prea multe picaturi de ploaie, prea multe regrete pentru un singur om ce pastreaza in amintire urletul unei nevinovate greseli. N-avem dreptul la o parere in fata altora. Lumea nu se mai intelege asa cum faceau alta data. Lumea s-a schimbat. Clima a devenit altfel, gandurile oamenilor s-au redus la propria persoana, nepasarea s-a extins la ceilalti. Numai suntem asa cum au fost cei dinainte. Tehnologia si limitele, ne-au schimbat cu totul.


Acum prietenia nu se mai rezuma la o cearta de trei secunde urmata de rasete neincetate. Astfel de lucruri au disparut cand am pus orgoliul inainte de toate. Cautam oameni de la mii de kilometri care ne asculta in ciuda celor care nu stiu sa ne zambeasca. Ne trateaza cu indiferenta cand lumea noastra se termina. Vin valuri de regrete si energii rele, in care viata ne testeaza sa vada cat de puternici suntem. Fiecare punct in minus ne face sa cadem pana la epuizare, pana la nebunie, pana cand mintea noastra refuza sa mai gandeasca. Pentru multi solutia este scaparea. Gasirea unui loc mai bun unde viata nu este importanta. Pentru altii scaparea reprezinta un loc in care sa se ascunda de ochii lumi. Si toate astea pentru ca cei de acum au renuntat de multa vreme la lupta aceia continua cu viata. Dar multi continua sa mearga, fara sa lupte. Ei doar primesc lovituri si asteapta sa fie doborati pana la sfarsit.


Unii s-au saturat de ploaie si cauta alinare, in ciuda faptului ca nu arata nimanui. Si altii se gandesc ca sunt printre cei care ii fac pe toti fericiti, iar din aceasta cauza viata lor este diferita. Asa le spune lumea, ei gandesc diferit, incearca sa para cat mai naturali. Dar sentimentele au disparut de multa vreme. Cativa nici nu arata supararea, pentru a nu le striga ziua celorlalti, pentru a nu-si face griji. Pentru ca exista oameni carora inca le mai pasa.


Lumea s-a schimbat prea mult ca lucrurile sa ramana monotone. Si pana la urma, ii indepartam pe cei mai multi pentru ca lucrurile suntem la fel si se repeta treptate. Dar niciodata nu vom gasi scapare din locurile pustii in care auzim atatea urlete. Unii se joaca cu oameni. Cred ca ar fi trebuit sa-si ia o papusa de jucarie si sa o manuiasca dupa bunul plac. Spun ca au obligatii, ca au regrete, ca s-au incuiat singuri intr-o cusca din care numai pot scapa. Altii s-au saturat si numai inteleg si merg pe propria gandire. Iar toti cred ca oamenii vor muri singuri pentru ca nimeni nu-i intelege.


Suflete pereche?Nu, ci doar persoane care au trecut prin aceleasi drame, intamplari, trairi, in ciuda faptului ca sunt in parti diferite de lume. Oriunde exista oameni care ne vor intelege si ne vor asculta si pentru asta ii vom iubi si ii vom cauta mereu cand avem nevoie de ceva. Cred ca m-am pierdut in lumea altcuiva, de cand unii mi-au spus ca n-am ce cauta in a mea. Am gasit un zambet in inima unui om special pe care-l inteleg si care ma intelege. Si totusi nu-l judec pentru nimic, asa cum fac altii cu mine. Increderea depaseste orice limita, intelegerea captureaza orice zambet si iubirea ofera imbratisari printre lacrimi. Am simtit ca mi-e mai bine aici decat in alta parte. Iti pot spune totul, fara sa ma ascund, fara sa ma prefac. Pentru ca unii vin si pleaca, iar ceilalti apar si raman mereu. Acolo unde bratele noastre se intalnesc, am legat o prietenie la care nu voi renunta. Pentru ca langa tine, vorbind,zambind totul se rezuma la un zambet si la iutare. As vrea sa te am aici, sa numaram stele noaptea pana adormim in bratele ceiluilalt.


Dar, viata reala, se rezuma la cat de bine ne prefacem. Eu.tu.toata lumea. Exista persoane pentru care suntem cine vrem sa fim cu adevarat, pentru ca nu este nevoie sa ne prefacem. Aici e vorba doar de un joc continua al realitatii, in care toata lumea isi scoate masca pentru a iubi.